Tag Archives: Rezumate literare

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (rezumat literar, comentariu literar)

Modalitatea poetică a relaţiei om-univers se prezintă în Scrisoarea I, de Mihai Eminescu, sub trei înfăţişări: una cosmică, alta sarcastică şi o a treia elegiacă. Cosmogonia creează sarcasmul, care ia forma unei satire la adresa umanităţii mediocre, în care oamenii comuni îşi croiesc criterii existenţiale şi valorice în funcţie de mecanismele instinctualităţii oarbe, se strâng în societăţi dominate de inechitate şi distrug, prin neînţelegere sau indiferenţă, orice creaţie autentică şi pe orice creator de geniu. Eminescu merge însă mai departe în analiza condiţiei umane, raportând-o la univers. Îl vede pe om nu numai ca individ trecător aşezat pe treptele deosebite …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (rezumat literar)

Publicată la 1 mai 1881 în revista „Convorbiri literare”, poezia Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, este o adevărată capodoperă. Începutul episodului este marcat de imaginea foarte concretă sugerată de primul vers: Dunărea, limită temporară a unei,,întinse-mpărăţii sub o umbră de copac”, este trecută. Către final revine valoarea simbolică de ‘limită’: „Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână”. Finalul segmentului se leagă tot de semnificaţia ‘limită’, marcată chiar, de poet printr-un rând de puncte de suspensie care nu trebuie văzut numai ca un procedeu grafic curent, ci ca simbol al unei alte linii de demarcaţie, care, prin sugestia scurgerii timpului, va genera …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisoarea I, de Mihai Eminescu, este un poem filozofic, dar şi o satiră pe tema condiţiei geniului în societate, a destinului său însingurat şi nefericit. Prin forţa vizionară a lirismului, Eminescu transformă motivul romantic de origine schopenhaueriană într-o dramă mai profundă a omului ca fiinţă gânditoare şi fragilă într-un univers tăcut şi ostil. Prin această cuprindere în spectacolul cosmic a fiinţei umane, şi rostul ei capătă noi dimensiuni, iar valorile cunosc o altă dispunere decât din cea a măruntei perspective pământeşti. Cele cinci segmente delimitate până acum în textul supus analizei pot genera deja câteva concluzii privind mai ales poziţia …

Read More »